De aceea nu lăsaţi pe nimeni să vă judece datorită mâncării, sau datorită băuturii, sau în respectarea unei sărbători, sau a lunii noi, sau a sabatelor. (Coloseni 2:16)

Cuvântul lui Dumnezeu venit prin apostolul Pavel interzice oricui să judece un credincios în privința lucrurilor pe care le mănâncă sau bea, cât și a zilelor de sărbătoare și odihnă pe care acesta nu le ține. Pentru a interpreta corect cuvântul Domnului și a nu ne lăsa purtați de propriile pofte sau interpretări personale, este necesar ca, pe lângă Duhul Sfânt care ne călăuzește în toată cunoașterea (Ioan 16:13Dar când vine el, Duhul adevărului, vă va călăuzi în tot adevărul (...)), să cunoaștem și să înțelegem cât mai bine ansamblul mesajului biblic și diferitele contexte în care sunt plasate cuvintele.

Cultele se formează și sunt întreținute prin erezii care sunt rezultatul scoaterii versetelor din context, izolării lor de restul mesajului biblic și interpretării lor conform propriilor pofte sau rătăciri. În cazul de față, dacă ar fi să izolăm versetul de restul mesajului biblic, am putea deduce că avem voie să bem ce vrem (inclusiv băuturi alcoolice sau droguri), acest lucru fiind absolvit de orice fel de judecată.

Bineînțeles că nu putem vorbi de o astfel de interpretare tendențioasă fără să ne lovim de restul versetelor ca Efeseni 5:18Şi nu vă îmbătaţi cu vin, în care este destrăbălare; (...), care identifică beția ca o lucrare a trupului păcătos, sau versete care vorbesc despre cumpătare (1 Petru 1:13De aceea încingeţi-vă coapsele minţii voastre, fiţi cumpătaţi (...)).

La fel se întâmplă și cu sărbătorile și sabatele. Secta adventistă este cea care interpretează închinarea în ziua sabatului ca fiind sigiliul Domnului. Cine dorește să cunoască adevărul, va găsi imediat o contradicție între doctrina adventistă despre ținerea sabatului și versetul citat mai sus, ceea ce ar trebui să-l pună puțin pe gânduri: Dumnezeu este autorul confuziei (1 Corinteni 14:33Fiindcă Dumnezeu nu este autorul confuziei (...))? Din moment ce judecata este ridicată de deasupra credinciosului prin decretul venit prin Pavel, nu are cum să fie posibil ca Domnul să ceară concomitent și ținerea sabatului fără să se contrazică, deci nerespectarea sărbătorilor și a sabatului nu poate atrage după sine judecată asupra unui creștin.

Dacă Domnul nu judecă pe nimeni în funcție de aceste lucruri, cu atât mai puțin omul nu are de ce să o facă.


Fundaluri

Înapoi Înainte