Ioan 8:31-32Atunci Isus a spus iudeilor care au crezut în el: Dacă stăruiți în cuvântul meu, sunteți cu adevărat discipolii mei; și veți cunoaște adevărul și adevărul vă va face liberi.

Adevărul vă va face liberi

Website de resurse creștine

În urma unui moment de inspirație, am început acum ceva vreme alcătuirea unei imagini reprezentative (logo) pentru website. Cu ajutorul Domnului, am reușit să o definitivez și sunt foarte încântat să-ți prezint rezultatul mai jos:

Gladius înconjurat de lumină care rupe un lanț (Creație proprie. Sabia: Wikimedia Commons; Lanțul: Weclipart)

Odată cu aceasta, am decis să scriu și articolul de față pentru a oferi o interpretare simbolismului care s-a aflat la baza alcătuirii sale. Să începem cu sabia.

Sabia Duhului Sfânt

Pe parcursul Bibliei, se găsesc câteva versete care fac referire la cuvântul Domnului ca fiind sabia sa, această analogie fiind evidențiată cel mai bine în următorul verset:

Şi luaţi coiful salvării şi sabia Duhului, care este cuvântul lui Dumnezeu; (Efeseni 6:17)

Am ales să folosesc gladiusul roman ca reprezentare a sabiei Duhului, pentru a ancora și mai mult imaginea în perioada Imperiului Roman, atunci când Cristos a venit pe pământ.

Un alt verset foarte important ne spune că sabia Domnului, cuvântul său, este mai ascuțită decât orice sabie lumească:

O mare dorință și-a făcut loc în inima mea odată cu mântuirea, o dorință pe care nu o înțelegeam prea bine, fiind în mare parte din viață o persoană destul de singură și lividă de sentimente, ale cărui gânduri cu greu le puteai discerne sau înțelege.

Această dorință se mărește pe zi ce trece și Dumnezeu a îngăduit să-i înțeleg interpretarea. După cum spuneam și în articolul precedent în care le mulțumeam tuturor celor care susțin websiteul, una dintre marile mele dorințe este ca Domnul să ridice în jurul meu o familie creștină puternică în credință și unită în Duhul Sfânt.

Familia unită mi-o închipui așezată undeva la țară, la poalele dealurilor, pe un teren cât oi vedea cu ochii, unde să ia naștere o comunitate care să-și producă aproape tot ce are nevoie pentru a trăi și crește, dar care să împartă din binecuvântările Domnului în toată țara.

Vă mulțumesc tuturor celor care susțineți websiteul prin distribuirea materialelor în internet. Deși poate nu vă dați seama în acest moment, dar voi susțineți lucrarea lui Cristos în viețile voastre, a celorlalți, cât și în a mea.

Dorința mea e ca websiteul să ajungă să fie cunoscut în toată țara și oriunde au plecat semenii noștrii prin lume.

Motivația nu este una de natură fizică, ci pur spirituală. Dacă voi ajunge vreodată să trăiesc din slujirea mea, o voi face biblic (1 Corinteni 9:14Chiar așa a rânduit Domnul, ca toți cei ce predică evanghelia să trăiască din evanghelie.). Deși îmi displac discuțiile despre bani și lucruri materiale, sunt conștient că am nevoie de lucruri lumești ca să aduc lucruri cerești în viețile oamenilor. În același timp, cred în ceea ce spunea Cristos:

Mânia mea se aprinde precum un cuptor încins, iar mai apoi focul se stinge prin întristarea apăsătoare ce se revarsă prin ochii înroșiți de-atâtea lacrimi, după care se-așterne acceptarea precum adierea rămasă-n urma unei năprasnice furtuni, printre care își face loc și suferința care nu-mi dă pace pentru o perioadă.

Astfel reacționez de multe ori atunci când mă întâlnesc cu exemple după exemple ale stării deplorabile în care se află bisericile lumești în acest moment. Cum aș putea fi altfel, când văd atâția oameni cântându-și adormirea cu vorbe mieroase, lăudând numele Domnului, slăvind bunătatea și mila lui, dar fiind departe de oricare înțelegere a cuvântului său?

Cum să nu mă mâniez, când văd atăția lupi spurcați care predică unei turme oarbe, care se preface dibaci că trăiește pentru Cristos, dar uită mai întâi să moară pentru el?

(...) oricine îşi va pierde viaţa pentru mine şi pentru evanghelie, acela şi-o va salva. (Marcu 8:35)

Înainte de a începe detalierea evenimentelor la care am luat parte în acest an în cadrul festivalului medieval, trebuie neapărat să menționez că pentru mine, Sighișoara este o reprezentare fidelă a ceea ce eu consider ca fiind arhetipul unei cetăți medievale: poziționarea strategică pe culmi înalte îi conferea un avantaj considerabil în respingerea atacatorilor, străzile înguste și aleile secundare sunt special concepute pentru a face din cetate un adevărat calvar pentru invadatori, casele alipite, zidurile și turnurile ghildelor alcătuiau o serie de fortificații greu de pătruns, iar piețele erau locurile unde comerțul propaga cetatea spre noi culmi ale prosperității.

Începând cu toamna anului 2014, am cutreierat o bună parte din țara noastră, vizitând pe parcurs numeroase cetăți și castele, unele renovate, altele în curs de renovare, doar una, cetatea de la Saschiz, lăsată în paragină. Dintre toate, Sighișoara și Râșnov îmi plac cel mai mult.

Pliant Festivalul Sighișoara Medievală 2017 (Sursa: Sighișoara Online)

Ediția a XXIV-a a festivalului medieval din Sighișoara a avut loc anul acesta în perioada 28-30 iulie, tema principală a acesteia fiind Taina curierului secret. Fiindcă am fost prezent la o bună parte din desfășurarea acestuia, m-am gândit să-ți ofer perspectiva mea asupra celor pe care le-am observat acolo, dar mai înainte de aceasta, o scurtă istorie personală.

Participarea la ediția festivalului din 2011

Acum șase ani de zile poposeam pentru a doua oară în viață în cetatea medievală Sighișoara pentru a participa la ediția a XIX-a a festivalului medieval. Vineri dimineață, pe 29 iulie, împreună cu viitoarea mea soție, am cules încă un cuplu și o fată de la locurile de întâlnire stabilite și astfel am pornit cu toții pe drumul lung ce ni se așternea în față. După mai bine de patru ore, ne aflam la intrarea în orașul pregătit de sărbătoare, având ca prim scop căutarea unui loc de cazare și potolirea rebeliunii stomacale ce avea de gând să răstoarne tronul rațiunii pentru a instaura regele ghiorțăitor.

Mi s-a solicitat recent pe Facebook părerea despre un material video intitulat „Întâia predică a unui preot ateu: Dumnezeul pe care a trebuit să-l slujesc nu există“. În timp ce îmi formulam răspunsul, mi-am dat seama că mă întind prea mult pentru un simplu comentariu, așa că am decis să-l transform în articolul de față.

Am urmărit mărturia domnului Aion și mă voi strădui în cele ce urmează să fiu coerent în prezentarea observațiilor mele, deși temele pe care le abordează sunt mult prea complexe pentru a fi tratate într-o singură carte, dar într-o filmare de un sfert de oră.

În primul rând îmi sare în ochi titlul, care pare desprins din tabloidele autohtone. Nu mă pot pronunța acum dacă titlul are și alte scopuri, în afară de a fi încă un exemplu al tertipurilor pe care oamenii le folosesc în disperata lor dorință de a atrage atenția cumva asupra lor.

În schimb, ceea ce pot discerne din material este că acest om suferă și la prima vedere nu pare să aibă intenții ascunse, dar asta rămâne de văzut după cum se va prezenta de acum încolo și de ce fel de oameni se va înconjura.