La început de drum, vom așeza fundația spirituală pe care să începem să construim fortăreața care să ne apere sufletul de atacurile dușmanilor adevărului. Sunt conștient de existența unor autointitulați credincioși care țin partea sodomiților în această bătălie și încearcă din răsputeri să reconcilieze mesajul biblic absolut evident cu slăbiciunile propriei rațiuni. Atitudinea călâie pe care aceștia o au față de credință este mai dezgustătoare pentru mine decât păcatul sodomiei în sine.

Pe de altă parte, avem imagini ca cele de mai jos, care sunt folosite de către agenții agendei sodomite pentru a atrage de partea lor pe cei șovăitori și naivi din rangurile falșilor credincioși:

Poză a lui Relu Adrian Coman și Robert Clabourn Hamilton cu o icoană ortodoxă în fundal (Imagine modificată. Sursa: Gândul)

Haide să vedem ce putem discerne din Biblie legat de acest subiect.

Vechiul Testament

Prima dată când sodomia apare în Biblie este în relatarea despre distrugerea cetății care a dat numele păcatului: Sodoma. Îngăduie-mi, te rog, să-ți prezint cadrul în care se desfășoară acțiunea și totodată să-ți dezvălui treptat un detaliu foarte important despre oamenii din cetate.

Relatarea începe în capitolul 18 din cartea Genezei, când Domnul se arată lui Avraam în câmpiile lui Mamre împreună cu doi îngeri în chip omenesc. După un timp petrecut cu acesta, îngerii pleacă înspre Sodoma și Domnul îi spune lui Avraam:

Pentru că strigătul Sodomei şi Gomorei este mare şi pentru că păcatul lor este foarte apăsător, voi coborî acum şi voi vedea dacă au făcut în întregime conform cu strigătul ei, ce a venit până la mine; şi dacă nu, voi şti. (Geneza 18:20)

Conversația lui Avraam cu Dumnezeu ne descoperă pe de-o parte inima curată a acestuia, care nu a fost incitat de un potențial spectacol sângeros, și pe de alta trăsătura esențială de Judecător drept a Domnului, pe care am expus-o în capitolul 6 din cartea Ascultă:

Şi Avraam s-a apropiat şi a spus: Vei nimici de asemenea pe cel drept cu cel stricat? De ar fi cumva cincizeci de drepţi înăuntrul cetăţii: vei nimici de asemenea şi nu vei cruţa locul pentru cei cinzeci de drepţi care sunt în el? Departe de tine fie să faci astfel, să ucizi pe cel drept cu cel stricat şi cel drept să fie ca cel stricat, departe de tine fie aceasta. Nu va face dreptate Judecătorul întregului pământ? (Geneza 18:23-25)

După ce Domnul îl asigură că nu va distruge cetatea pentru cincizeci de oameni drepți, Avraam continuă să descrească numărul, în speranța în care se vor găsi măcar zece oameni drepți în toată cetatea și aceasta va fi cruțată:

Să nu se mânie Domnul şi voi mai vorbi doar de această dată: De ar fi cumva doar zece găsiţi acolo. Iar el a spus: Nu o voi distruge de dragul a zece. (Geneza 18:32)

Dumnezeu ar fi cruțat Sodoma dacă ar fi existat măcar zece drepți în toată cetatea. După cum probabil ți-ai dat seama, condiția nu a fost îndeplinită. În continuarea relatării, pășim în capitolul 19, unde cei doi îngeri au fost întâmpinați de Lot în poarta cetății și, la insistențele lui, aceștia au hotărât să înnopteze la el; doar că ceva groaznic urma să se întâmple:

Dar înainte să se culce, bărbaţii cetăţii, bărbaţii din Sodoma, au încercuit casa, deopotrivă bătrâni şi tineri, tot poporul din fiecare parte a cetăţii; și au chemat pe Lot şi i-au spus: Unde sunt bărbaţii care au venit la tine în această noapte? Scoate-i afară la noi să îi cunoaştem. Şi Lot a ieşit la uşă la ei şi a închis uşa după el. Şi a spus: Vă rog, fraţilor, nu faceţi o astfel de stricăciune. (Geneza 19:4-7)

Ai citit bine: toți bărbații din cetate s-au strâns în jurul casei lui Lot cu intenția de a viola pe cei doi îngeri, pe care ei, inclusiv Lot, îi percepeau ca fiind oameni. Faptul că erau și bătrâni printre ei ne arată că acest comportament făcea parte din cultura lor de cel puțin două generații.

Dar ei au spus: Dă-te înapoi. Şi au spus din nou: Acesta a venit să locuiască temporar şi voieşte să fie judecător, acum ne vom purta mai rău cu tine decât cu ei. Şi împingeau cu putere asupra bărbatului, adică Lot, şi s-au apropiat să spargă uşa. Dar bărbaţii şi-au întins mâna şi l-au tras pe Lot în casă la ei şi au închis uşa. Şi au lovit pe bărbaţii care erau la uşa casei cu orbire, deopotrivă pe mici şi mari, astfel că se osteneau să găsească uşa. (Geneza 19:9-11)

Bărbații cetății Sodoma erau atât de consumați de propria poftă, încât nici măcar o întâmplare supranaturală ca orbirea lor neașteptată nu i-a putut stăvili din încercarea de a intra peste Lot în casă. Iar detaliul foarte important despre care îți spuneam este următorul: dintre toți oamenii din cetate, doar Lot și cele două fiice ale lui au scăpat cu viață. Nu s-au găsit nici măcar doi oameni drepți în toată cetatea, fiicele lui Lot fiind cruțate de dragul său, caracterul lor corupt fiind expus spre sfârșitul capitolului 19.

Pare greu de imaginat un oraș din zilele noastre unde să fii violat ca parte dintr-un ritual de bun venit. Nu cădea în lipsa de înțelepciune a societății moderne care declară emfatic că vremurile barbarismelor și a rațiunii întunecate au trecut; trebuie doar să deschizi televizorul pentru a le vedea. S-a schimbat doar ambalajul, conținutul este același. Păcatul este iterațional cu potențial de creștere exponențială, amplificându-se cu fiecare generație pierdută, așa că este doar o chestiune de timp până când vom avea Sodome moderne.

Dumnezeu a plouat foc și pucioasă peste cetățile câmpiei (Geneză 19:24-25Atunci DOMNUL a plouat peste Sodoma şi peste Gomora pucioasă şi foc de la DOMNUL din cer; și a dărâmat acele cetăţi şi toată câmpia şi pe toţi locuitorii cetăţilor şi ceea ce creştea pe pământ.), rămășițele lor fiind găsite în partea de vest a Mării Moarte, iar acest lucru este validat de către cei care au fost personal acolo pentru a verifica ceea ce un explorator pe nume Ron Wyatt a descoperit cu ceva timp în urmă. Expedițiile acestora au fost finanțate din fonduri proprii, ei întorcându-se cu filmări și fotografii de la fața locului, iar poze ale ruinelor pot fi găsite chiar și pe Google Maps, după cum am arătat pe scurt într-un alt subcapitol din cartea Ascultă.

Continuând cu răsfoirea Vechiului Testament după indicii, găsim în legea leviticală, instaurată mai târziu, o pedeapsă cumplită pentru bărbații care practicau sodomia:

Să nu te culci cu un bărbat, precum te culci cu o femeie, este urâciune. (...) Pentru că oricine va face oricare dintre aceste urâciuni, chiar sufletele care le fac vor fi stârpite din mijlocul poporului lor. (Leviticul 18:22, 29)

Capitolul 18 din Levitic este dedicat păcatelor de natură sexuală, în el găsindu-se un alt detaliu extrem de important: prin practicarea păcatelor de felul celor descrise, inclusiv sodomia, pământul își vomită în cele din urmă locuitorii.

Și ţara este pângărită, de aceea pedepsesc nelegiuirea ei peste ea şi ţara însăşi vomită pe locuitorii ei. (Leviticul 18:25)

Omul este interconectat într-un mod cu totul deosebit cu pământul, fiind o consecință a provenienței trupului nostru din el (Geneza 2:7Şi DOMNUL Dumnezeu l-a format pe om din ţărâna pământului (...)). Versetul de mai sus ne învață că păcatele noastre afectează lumea în care trăim în așa mare măsură, încât la un moment dat însuși pământul ne respinge, scârbit fiind de faptele noastre. Consider că un lucru este evident pentru toți: pe unde calcă omul spurcat, pământul este întinat.

Revenind, interdicția practicării sodomiei în Israel și severitatea pedepsei pentru încălcarea acesteia sunt reiterate în Levicitul 20:13De asemenea dacă un bărbat se culcă cu un bărbat, precum se culcă cu o femeie, amândoi au făcut o urâciune, negreşit să fie ucişi; sângele lor să fie asupra lor., iar în Deuteronom 23:17Să nu fie nicio curvă dintre fiicele lui Israel, nici vreun sodomit dintre fiii lui Israel. găsim pentru prima oară cuvântul sodomit folosit. Aceste versete, împreună cu restul deja menționate, mărturisesc negreșit gravitatea sodomiei și fac ca doar în primele cinci cărți ale Bibliei, acest păcat să fie menționat în patru locuri diferite.

Încă o relatare similară celei despre Lot din cetatea Sodoma ne aduce chiar în mijlocul poporului Israel, în tribul lui Beniamin, care a preferat să fie aproape nimicit venind în apărarea unor sodomiți și violatori, conflictul fiind declanșat în felul următor:

Şi pe când îşi veseleau inimile, iată, bărbaţii cetăţii, anumiţi fii ai lui Belial, au înconjurat casa şi au bătut la uşă; şi au vorbit bătrânului, stăpânul casei, spunând: Scoate afară pe bărbatul care a intrat în casa ta, ca să îl cunoaştem. Și bărbatul, stăpânul casei, a ieşit la ei şi le-a spus: Nu, fraţii mei, nu, vă rog, nu vă purtaţi atât de stricat; văzând că acest bărbat a intrat în casa mea, nu faceţi această nebunie. (Judecători 19:22-23)

Alte indicii găsim pe parcursul istorisirilor despre regi, prin care putem observa clar că apariția sodomiților în tărâmul israelit era strâns legată de răutatea regilor care domneau peste popor.

Şi Roboam, fiul lui Solomon, a domnit în Iuda. (...) Și Iuda a făcut ce este rău în ochii DOMNULUI; (...) Și erau de asemenea sodomiţi în ţară, care au făcut conform cu toate urâciunile naţiunilor pe care DOMNUL le alungase dinaintea copiilor lui Israel. (1 Regi 14:21-22, 24)

De fiecare dată când se ridica un rege drept care voia să meargă pe calea Domnului, sodomiții erau alungați din țară, nu uciși precum cerea legea leviticală, lucru care ne dovedește mila pe care acești regi o aveau pentru cei peste care domneau.

(...) Asa a domnit peste Iuda. (...) Și Asa a făcut ceea ce era drept în ochii DOMNULUI, (...) Și a alungat pe sodomiţi din ţară (...) Iosafat avea treizeci şi cinci de ani când a început să domnească (...) Și el a umblat în toate căile lui Asa, tatăl său; şi nu s-a abătut de la împlinirea lor, făcând ceea ce era drept în ochii DOMNULUI; (...) Și rămăşiţa de sodomiţi, care rămăsese din zilele tatălui său, Asa, a alungat-o din ţară. (1 Regi 15:9, 11-12; 1 Regi 22:42-43, 46)

Dacă țin bine minte, în afară de încă o mențiune, cam acestea ar fi relatările despre păcatul sodomiei din Vechiul Testament. Până acum avem o mărturie destul de solidă împotriva acestui păcat, așa că să mergem mai departe cu Noul Testament, unde vei vedea că sodomia capătă o cu totul altă însemnătate, fiind o consecință a trecerii către o înțelegere profund spirituală comparativ cu carnalitatea legii leviticale.

Noul Testament

Apostolul Pavel deschide cartea Romani printr-o usturătoare mustrare și condamnare a tuturor oamenilor care, deși au cunoașterea despre Dumnezeu atât în ei înșiși, cât și în lucrurile create de el, refuză să-i aducă cinste și își creează idoli pentru a-i venera, preschimbând astfel acea cunoaștere și slavă a Dumnezeului incoruptibil într-o imagine făcută asemeni lucrurilor putrezicoase din jur:

Și au schimbat gloria Dumnezeului neputrezitor într-o imagine făcută asemenea omului putrezitor şi a păsărilor şi a fiarelor cu patru picioare şi târâtoarelor. (...) Care au schimbat adevărul lui Dumnezeu într-o minciună şi s-au închinat şi au servit creaturii mai mult decât Creatorului, care este binecuvântat pentru totdeauna. Amin. (Romani 1:23, 25)

Prin urmare, pentru că au ales să se răzvrătească împotriva lui, Dumnezeu a înlăturat protecția sa de deasupra lor și a lăsat păcatul să-și urmeze cursul firesc de corupere și pervertire a creației sale:

De aceea Dumnezeu i-a şi predat necurăţiei prin poftele inimilor lor, ca să îşi dezonoreze trupurile între ei înşişi; (...) Din această cauză Dumnezeu i-a predat poftelor dezonorante; fiindcă şi femeile lor au schimbat folosirea firească într-aceea care este împotriva firii; și tot astfel şi bărbaţii, părăsind folosirea firească a femeii, s-au aprins în pofta lor unii pentru alţii; bărbaţi cu bărbaţi înfăptuind ce este necuviincios şi primind în ei înşişi răsplata cuvenită pentru rătăcirea lor. (Romani 1:24, 26-27)

Apostolul Pavel ne descoperă astfel printr-o uimitoare revelație că sodomia este rezultatul depărtării voite și conștiente a omului de Dumnezeu:

Și tot aşa cum nu au căutat să îl păstreze pe Dumnezeu în cunoaşterea lor, Dumnezeu i-a predat unei minţi reprobate, să facă acele lucruri care nu sunt cuvenite; (Romani 1:28)

Această respingere a lui Dumnezeu duce la înfăptuirea multor alte păcate pe care Pavel le enumeră spre sfârșitul capitolului întâi, concluzionând că oamenii sunt conștienți că ceea ce fac este demn de moarte, dar acest lucru nu-i împiedică din a-și găsi plăcerea în faptele lor și în cei ce sunt asemeni lor:

Care, ştiind judecata lui Dumnezeu că toţi cei ce fac astfel de lucruri sunt demni de moarte, nu numai le fac dar şi au plăcere în cei ce le practică.

În afară de această revelație, Pavel folosește în cărțile 1 Corinteni și 1 Timotei un mod unic de a se referi la sodomie. Pentru că personal nu sunt mulțumit de felul în care versiunile din limba română au tradus aceste două versete, ți le voi cita din versiunea King James, urmând să le traduc literal. Referindu-se la cei care nu vor moșteni împărăția Domnului, Pavel folosește următoarele cuvinte pentru a descrie sodomiții:

(...) nor effeminate, nor abusers of themselves with mankind (...) (1 Corinthians 6:10)

Mankind înseamnă bărbați în acest context (fiind un substantiv defectiv de plural în engleză, își ia numărul din context), același cuvânt fiind folosit și în versetul din capitolul 18 din Levitic de mai sus. În traducere literală, versetul se citește ca nici efeminații, nici cei ce se abuzează cu bărbații.

Cel de-al doilea verset este precedat de o referință la legea leviticală, Pavel spunând că legea nu este făcută pentru cel drept, ci pentru cei care păcătuiesc. Înlocuind cuvântul abusers cu defile, el menționează într-o înșiruire de păcate și sodomia:

(...) for them that defile themselves with mankind (...) (1 Timothy 1:10)

În traducere literală: pentru cei ce se spurcă cu bărbații. Astfel se face că avem și în Noul Testament trei locuri în care sodomia este condamnată în mod direct, alte două referințe amintind de cetățile Sodoma și Gomora ca aducând mărturie despre soarta teribilă ce-i așteaptă pe cei care fac asemeni oamenilor din ele: 1 Petru 2:6Şi a prefăcut cetăţile Sodomei şi Gomorei în cenuşă, le-a condamnat la dărâmare, făcându-le un exemplu pentru cei ce după aceea ar trăi fără evlavie; și Iuda 1:7Aşa cum Sodoma şi Gomora şi cetăţile din jurul lor, care asemenea acelora, s-au dedat curviei şi au mers după altă carne, sunt puse înainte ca exemplu, suferind răzbunarea focului etern..

Înainte de a încheia primul capitol, ne mai rămâne un singur lucru peste care să ne uităm, anume o profeție foarte importantă rostită de către Domnul Isus Cristos, care a început să se împlinească în zilele noastre.

Profeția

Și la fel cum a fost în zilele lui Lot, mâncau, beau, cumpărau, vindeau, plantau, zideau; dar în acea zi când Lot a ieşit din Sodoma, a plouat foc şi pucioasă din cer şi i-a nimicit pe toţi. Întocmai, astfel va fi în ziua când Fiul omului se revelează. (Luca 17:28-30)

Făcând referire la zilele lui Lot și menționând Sodoma, Isus Cristos nu lasă loc de interpretare acestei profeții care are de-a face cu întoarcerea sa pe pământ. Așa cum în zilele lui Lot, locuitorii Sodomei erau cuprinși de păcatul sodomiei, tot așa va fi și înainte ca Isus Cristos să se întoarcă pe pământ. Așa cum fiecare își vedea de treaba lui până când Lot a ieșit din cetate, tot așa fiecăruia puțin îi va păsa de ceea ce o să vină peste pământ.

De acum aproape două mii de ani de când a fost rostită profeția și până în vremurile noastre, sodomia a fost criminalizată în aproape toată lumea, mișcarea de promovare a drepturilor sodomiților fiind o anomalie contemporană. Faptul că deja cea mai puternică țară din lume și vestul Europei au fost răpuse de acest păcat și cum sodomia este consecința respingerii lui Dumnezeu, următoarele cuvinte ale Domnului Isus răsună puternic în această lume căzută:

Cu toate acestea, când va veni Fiul omului, va găsi el credinţă pe pământ? (Luca 18:8)

Este interesant cum lumea promovează drepturile sodomiților în țările care odinioară erau văzute ca adevărate oaze ale culturii și rațiunii, acum fiind transformate în niște epave deplorabile ale corectitudinii politice și toleranței, devenind din ce în ce mai depravate pe zi ce trece. Și mai interesant este că profeția despre care vorbim se împlinește concomitent cu o multitudine de alte profeții pe care le-am descris în cadrul capitolelor 4 și 5 din cartea Ascultă, astfel conturându-se peisajul unei lumi muribunde care-și trage printre ultimele suflări.

Concluzie

Dragul meu cititor, ți-am oferit în acest capitol un punct de pornire pentru a judeca lucrurile în dreptate și adevăr. De asemenea, îmi doresc să-ți înfrânez pornirile fariseice grotești, din cauza cărora se poate ajunge la a pronunța pedeapsa capitală asupra sodomiților, căci dacă ar fi să aplicăm legea leviticală, sunt șanse foarte mari să trebuiască să începem chiar cu tine. Ține minte ce a spus Cristos când au adus-o pe femeia prinsă în adulter în fața lui (Ioan 8:7(...) Acela care este fără păcat dintre voi, să arunce primul cu piatra în ea.), el dorind să-i învețe un lucru esențial pe ipocriții care se grăbeau să judece paiul din ochiul altuia, fără a scoate mai întâi bârna din proprii ochi:

(...) Nu cei sănătoşi au nevoie de doctor, ci bolnavii. Dar mergeţi şi învăţaţi ce înseamnă: Milă voiesc şi nu sacrificiu; fiindcă nu am venit să chem pe cei drepţi, ci pe păcătoşi la pocăinţă. (Matei 9:12-13)

DAR, faptul că nu ne apucăm să omorâm în stânga și-n dreapta, nu înseamnă că trebuie să tolerăm răul în viețile noastre și să acceptăm ca ceea ce este în mod evident un păcat să fie justificat prin tot felul de tertipuri, doar pentru a satisface poftele diavolești ale unor minți căzute.

Mărturia Bibliei este evidentă pentru oricine dorește să o asculte: sodomia este un păcat rezultat din depărtarea omului de Dumnezeu, din lipsă de credință și respingere a adevărului. Oricine susține altfel nu are nici măcar o frântură de cunoaștere spirituală, ci este carnal și captiv propriilor pofte, indiferent de cât de religios se dă și de diplomele, ștampilele și aprobările sale lumești.

Pornind de la această concluzie, având fundația solidă a cuvântului lui Dumnezeu așezată, putem începe să ridicăm în jurul sufletelor noastre fortăreața impenetrabilă a adevărului și să ne pregătim pentru lupta împotriva forțelor întunericului. Așadar, haide să trimitem iscoadele înțelepciunii în recunoaștere și să ne uităm la ce mărturie ne aduce natura împotriva sodomiei.

Înainte